Eu, prin natura activităţilor mele de zi cu zi, alerg mult. Şi bat Bucureştiul în lung şi în lat toată ziua.

Aşa se face că joia trecută, spre seară, am ajuns în Piaţa Victoriei. Am trecut pe la un client de pe Titulescu şi am revenit în ideea să iau metroul pentru a mă îndrepta spre Piaţa Presei, către alt client. De acolo, cu Ciupercutza la braţetă, am mers către maestrul Viorel pe care nu-l mai vizitasem de vreo două săptămâni cred(!).

În Piaţa Victoriei mi-a atras atenţia măreţul brad de Crăciun înalt de 15 m. şi frumos împodobit cu beteală şi globuri portocalii din curtea Guvernului. “Fain!” mi-am zis, şi am plecat în treaba mea.

Ajungem în Piaţa Unirii. Trecem peste mica neplăcere pricinuită de un taximetrist cocalar din specia manelistă care n-a vrut să ne pună aparatul până la Viorel. În timp ce ne suceam să găsim o alternativă, mi-a atras atenţia faptul că în Piaţa Unirii e cam linişte şi întuneric pentru perioada asta a anului.

Revizualizând trasee din zile precedente îmi dau seama că nici în Universitate, în afară de ceva globuleţe în imponderabilitate nu e brad de Crăciun frumos ornat şi luminat ca în alţi ani, nici în Romană, nici nicăieri până la Cherles de Gaulle! Cu alte cuvinte, dacă acum doi ani am avut un brad de record Guiness, acu avem alt brad, tot de record mondial: tadaaaam, bradul invizibil!!!

Aşadar băieţii deştepţi de la guvernare ce şi-au zis: ia mai dă-i dracului pe fomiştii ăştia cu brazii lor, ce să le mai punem brazi prin oraş, dup-aia să ne sară în cap că n-au ce pune în el că i-am redus la salarii, pensii şi că le-am mai adăugat nişte impozite acolo?!

Nu mai bine ne punem noi unul al nostru, îl colorăm portocaliu ca să se vadă că ne aparţine clar? Cine vrea brad tre să se chinuie să-l merite şi să-şi facă! Vezi noi dacă ne-am chinuit, îl merităm!

Trist!😦

P.S.: În cu totul altă ordine de idei, azi e Sfânta Lucia. La mulţi ani Luciilor, Lucianelor, Lucianilor!